Ciclul de crestere al firului de par

Existenta unui fir de par este constituita dintr-o succesiune de momente, care sumate reprezinta ciclul pilar. Firele de par cresc, se mentin, involueaza si apoi cad.

Cresterea firelor de par se supune unui proces ciclic, in cadrul caruia fazele de activitate alterneaza cu fazele de repaus.
In acelasi timp se stie acum ca nu toti foliculii pilosi se afla concomitent in aceeasi faza, de aceea se spune despre cresterea parului ca este asincrona.
Cele trei etape distincte descoperite in urma cu peste 80 de ani sunt:

Prima faza - anagena - perioada de dezvoltare rapida-  cu cele trei subfaze - proanagena, avand durata de 1 saptamana, in care are loc formarea si migrarea spre exterior a firului de par,  mesanagena si metanagena, ce are o durata variabila de la zona la zona si in care firul de par este matur si definitiv format.

Faza a doua - catagena - este perioada cu activitate piloformatoare mai putin accelerata, fiind in acelasi timp si inceputul perioadei de repaus, in care firele de par se opresc din crestere si in care se petrece degradarea si pierderea lor, avand de asemenea durata variabila in functie de zona corpului.

Cea de-a treia faza - telogena - este perioada de repaus complet si de eliminare a firului de par, in care radacina se regenereaza si se pregateste pentru formarea unui nou fir.

De pilda, in zona inghinala, intre 20-30% din par se afla in anagen, 70% in telegon, iar durata unei faze telogen in cadrul ciclului pilos este de 3 luni.

In cadrul evolutiei organismului uman, de la embrion/fat pana la adult, firul de par trece prin etapa in care este lanugo - in perioada intrauterina, velus - sau puf - care acopera corpul de la varsta de bebelus, par intermediar - pana cand se instaleza pubertatea - si par definitiv.

Corpul uman este acoperit de velus - un puf fin - pana la pubertate. Raspunzand semnalului hormonal intens declansat la pubertate, o parte din foliculii pilosi se transforma si formeaza firele de par terminale, care sunt peri ce se ingroasa si se inchid la culoare.
Majoritatea acestor fire se afla in axile, in zona inghinala, pe picioare -  la ambele sexe, la barbati in plus pe bust, pe fata, in nari si la nivelul conductului auditiv extern.
Ereditatea si genetica dicteaza atat pigmentatia firelor de par, cat si morfologia acestora : firele de par sunt ovale in sectiune la anumite rase si rotunde la altele.

Numarul de foliculi de par de pe corpul uman este constant de-a lungul vietii, fiind aproximativ 5 milioane, acestia fiind distribuiti procentulal diferit pe zonele corpului.
Barbatii prezinta cu mai multe sute de mii de foliculi decat femeile - datorita hormonilor testosteronici, care influenteaza si grosimea si lungimea.

La cresterea parului contribuie numerosi factori : ereditatea, sezonalitatea, metabolsimul si impregnarea hormonala.